Studiile spun că stresul crește riscul apariției bolilor, de la o simplă răceală până la apariția celor cardio-vasculare. Dar dacă am putea să facem din stres prietenul nostru? Iată cum!
Cum privește societatea stresul
Nu aflăm nimic nou dacă spunem că principalul factor care ne perturbă fiecare zi este stresul. Orice moment din zi este acompaniat de acesta, de la graba cu care ne trezim dimineața, la timpul puțin pe care îl avem să terminăm o sarcină la serviciu, la orele petrecute în trafic.
Astfel, avem tendința ca ori de câte ori avem ocazia de a face ceva care să ne relaxeze, să profităm de ea. Nu este nimic rău în asta, însă, singurul motiv pentru care simțim nevoia de relaxare este tocmai din cauza modului în care etichetăm stresul în viața noastră – ca dușman.
Ce spun studiile despre stres
Majoritatea studiilor care s-au efectuat în acest domeniu au în proporție destul de mare același rezultat, și anume că stresul nu este benefic sănătății, că trebuie evitat pe cât mai mult posibil.
Foarte mulți doctori, pentru a menaja mai ușor bolile pacienților pe care îi îngrijesc, le recomandă să evite situațiile care le-ar putea cauza.
Eustres și distres
Există totuși o abordare mai blândă asupra acestei probleme. Teoria stresului bun – eustres, ca acea situație în care ne putem găsi, care are ca rezultat mobilizarea corpului către un rezultat, către o cale de ieșire, însoțită chiar de eliberarea de endorfine (o petrecere surpriză, pregătirea pentru o călătorie, prima zi de școală a celui mic, etc.)
Pe de cealaltă parte avem distresul, ca reacție la un stimul stresor care ne incapacitează să acționăm pe mai multe planuri – fizic, psihic, comportamental și emoțional.
Ceea ce au în comun aceste două tipuri de stres este reacția organismului la ele, ritm cardiac crescut, respirație sacadată, transpirație etc., reacții care sunt necontrolate, iar în cazul distresului aparent dăunătoare sănătății
Stresul și sănătatea
Iată ce spune un studiu efectuat pe o perioadă de opt ani asupra unui eșantion de 30.000 de oameni în America.
Studiul a demarat cu două întrebări: „Cât stres ai experimentat în ultimul an?”, având ca variante de răspuns puțin, moderat, și mult; și o a doua întrebare: „Dacă crezi că stresul este dăunător sănătății?”. Apoi au folosit registrele publice pentru a vedea cine a decedat în ultimul an.
Rezultatele au fost următoarele: cei care au experimentat mult stres în ultimul an, au avut un risc de îmbolnăvire cu 43% mai mult decât restul, dar acest lucru a fost valabil doar pentru cei care au răspuns că stresul este dăunător sănătății.
Ceilalți care au considerat că au experimentat același nivel de stres ca cei de mai sus, dar că acesta este prietenul lor, au avut cel mai scăzut risc de a se îmbolnăvi dintre toți participanții la studiu, chiar și față de cei care au răspuns că au experimentat un nivel de stres mic!
Cercetătorii au estimat că pe parcursul celor opt ani de studiu, timp în care anual verificau registrele publice pentru a vedea care participanți au decedat, peste 180.000 de americani au murit nu din cauza stresului, ci din cauza faptului că au considerat că stresul este dăunător sănătății!
Ce se întâmplă când suntem stresați
Toata lumea experimentează același lucru, ritmul cardiac crește, ca urmare a acestui lucru respirația devine din ce în ce mai rapidă, așa că pentru a face față reacțiilor corporale, începem să transpirăm, de cele mai multe ori având mâinile umede.
Stresul ca prieten
În momentul în care ne crește pulsul, respirația devine mai rapidă și transpirăm, să nu mai interpretăm aceste reacții ca o metodă de adaptare la care recurge organismul pentru a face față stimulului stresor, ci ca o modalitate prin care corpul se pregătește să facă față provocării pe care o vom întâlni.
Astfel, ritmul cardiac crescut devine soluția care te pregătește pentru activitate, ritmul respirației mărit și el, metoda prin care creierul primește mai mult oxigen cu ajutorul căruia poți fi mai alert, și faptul că transpiri, efectul unui proces fizic care funcționează!
De ce? Într-un studiu efectuat în cadrul Universității din Harvard, persoanelor care urmau să participe la un experiment care presupunea expunerea la o situație socială anxiogenă, li s-a dat sfatul ca toate reacțiile tipice la stres să le interpreteze în favoarea lor, exact cum este descris mai sus.
În mod normal, când corpul crește bătăile inimii ca rezultat al factorilor anxiogeni, vasele de sânge se contractă, lucru care este asociat cu bolile de inimă evident.
Însă, ce au descoperit în cadrul acestui exercițiu, a fost că toți cei care au fost instruiți să interpreteze răspunsul tipic la stres ca fiind de folos, nu au prezentat la nivelul vaselor de sânge nicio contractare a lor.
Ba chiar profilul cardio-vascular descoperit era asemănător cu cel prezent în momente de bucurie și curaj!
Data viitoare când veți simți toate reacțiile tipice cu care sunteți obișnuite în situații stresante, să vă amintiți că ceea ce corpul ne oferă este o modalitate, sau niște unelte cu care să depășim orice!
Text scris de Ana Pantazescu-Ana
Articol publicat in Revista Psychologies
Leave a Reply